Despre Cluj Napoca

Descopera Clujul

Judetul Cluj
Resedinta: Cluj-Napoca
_________________
Suprafata: 6.674 km²
Numar masina: CJ 11AAA
Populatie: 703,269 locuitori
Urban: 472,650 locuitori
Rural: 230,619 locuitori
Densitate pe km2: 105,4

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona central� a Transilvaniei, având o suprafa�� de 179,5 km2. Situat în zona de leg�tur� dintre Mun�ii Apuseni, Podi�ul Some�an �i Câmpia Transilvaniei, ora�ul este plasat la intersec�ia paralelei 46° 46' N cu meridianul 23° 36' E. Se întinde pe v�ile râurilor Some�ul Mic �i Nad�, �i prin anumite prelungiri pe v�ile secundare ale Pope�tiului, Chint�ului, Borhanciului �i Popii.

Spre sud-est ocup� spa�iul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei p�r�i de dealuri �i coline cu în�l�imi între 500 �i 825 metri. La sud ora�ul este str�juit de Dealul Feleac, cu altitidinea maxim� de 825 m, în vârful M�gura S�licei. La est, în continuarea ora�ului se întinde Câmpia Some�an�, iar la nordul ora�ului se afl� dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techint�u (633 m). Înspre vest se afl� o suit� de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârb�ului (570 m), �.a. Odinioar� în afara ora�ului, acum în interior îns�, se afl� dealul Calvaria �i dealul Cet��uia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Some�ul Mic �i Nad�, pârâurile Pârâul �iganilor, Canalul Morilor, Pârâul Pope�ti, Pârâul N�d�el, Pârâul Chintenilor, Pârâul Beca�, Pârâul Mur�torii.

Zona din jurul ora�ului este în mare parte acoperit� cu p�duri �i ierburi. Pot fi g�site plante rare cum ar fi p�pucul doamnei, stânjenelul, c�p�unica, �erpari�a �.a. Exist� dou� rezerva�ii botanice cunoscute - Fâna�ele Clujului �i Rezerva�ia Valea Morii.

În p�durile din jurul ora�ului (cum ar fi P�durea F�get sau P�durea Hoia) tr�ie�te o faun� diversificat� cu specii cum ar fi porcul mistre�, bursucul, vulpea, iepurii, veveri�ele. În rezerva�ia Fâna�ele Clujului tr�iesc exemplare de viper� de fâna��, o specie destul de rar�. O flor� foarte bogat� se g�se�te �i în interiorul ora�ului la Gr�dina Botanic�, loc în care �i-au g�sit ad�postul �i unele specii de animale.

"Zona metropolitan� Cluj-Napoca" este o unitate teritorial� de planificare, compus� din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, C�ianu, Jucu, P�latca, Cluj, Bon�ida, D�bâca, Bor�a, Chinteni, Aluni�, Corne�ti, Panticeu, Vultureni, A�chileu, Sânpaul, Baciu, Gârb�u, Aghire�u, C�pu�u Mare, Gil�u, Flore�ti, S�v�disla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur �i municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unit��i.

Climatul

Clima Clujului este pl�cut�, de tip continental moderat�. Este influen�at� de vecin�tatea Mun�ilor Apuseni, iar toamna �i iarna �i de influen�ele atlantice de la vest. Trecerea de la iarn� la var� se face, de obicei, la sfâr�itul lunii aprilie, iar cea de la toamn� la iarn� în luna noiembrie. Verile sunt c�lduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anual� din aer este cca. 8,2 °C, iar media precipita�iilor anuale atinge 663 mm.

Populatia

Popula�ia municipiului num�ra la 18 martie 2002 317 953 locuitori (43,1% din popula�ia jude�ului �i 65% din popula�ia urban�) fa�� de 328 602 locuitori în anul 1992, în sc�dere cu 3,2%.

Aceast� sc�dere a popula�iei se explic� prin emigra�ia unui num�r semnificativ de cet��eni ai ora�ului spre ��rile occidentale �i totodat� printr-o rat� a natalit��ii sc�zut�. Num�rul real de locuitori ai ora�ului este îns� mai mare, în special pe durata anului �colar universitar, perioad� în care locuiesc în ora� un num�r mare de studen�i veni�i din alte zone. Din totalul popula�iei 15% au domiciliu flotant, iar 85% au domiciliul stabil.

Recensamant 2002

Numar de locuitor 318.027 din care:
Romani: 79,5%
Maghiar: 18,9%

Comunitatea maghiara

În Cluj-Napoca tr�iesc aproximativ 60 000 de maghiari. Dup� Târgu Mure�, în ora�ul Cluj se reg�se�te cea mai mare comunitate maghiar� urban� din România, cu o via�� cultural� �i academic� intens�. Din acest punct de vedere Clujul este centrul comunit��ii maghiare din România. În ora� func�ioneaz� Opera Maghiar� de Stat din Cluj �i Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici înva�� i studiaz� peste zece mii de studen�i de etnie maghiar�, precum �i câteva mii de elevi, unii proveni�i din jude�ele învecinate (diaspora intern�), în care institu�iile �colare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limb� maghiar� este foarte bine reprezentat� în Cluj . În Cluj se reg�sesc cele mai mari institu�ii maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj î�i are sediul Episcopia Reformat� a Ardealului, Episcopia Unitarian� �i Episcopia Lutheran� Sinodo-Prezbiterian�.